ANDROLOG.ro

Dr. Cristian Claudiu Ţupea

 

Categoria ‘Hipogonadismul’

Jun
24

 

Ce este hipogonadismul?

Incapacitatea celulelor  endocrine (Leydig) de la nivel testicular de a produce cantităţi adecvate de testosteron.

De câte feluri este hipogonadismul?

Dacă testiculul este direct afectat, vorbim de hipogonadism primar.

În cazul în care problema este la nivelul centrilor superiori de control (hipofiză sau hipotalamus), diagnosticul va fi de hipogonadism secundar.

Diferenţa majora între cele două forme este ca în cazul hipogonadismului secundar testiculul nu este în sine afectat şi poate fi stimulat să-şi reia funcţia prin administrarea de hormoni (FSH si βHCG).

Cum se stabileşte diagnsosticul de hipogonadism?

Măsurarea testosteronului din sânge este testul de laborator care ajută la stabilirea diagnosticului. Pentru că secreţia fiziologica nu este constantă pe parcursul zilei, analiza trebuie recoltata dimineaţa, în intervalul orar 8-10, când nivelele sunt maxime.

Măsurarea concomitentă a FSH şi LH orientează între forma primară şi cea secundară de hipogonadism.

Jun
23

 

Acuzele unui pacient cu hipogonadism depind în mare masură de severitatea deficitului hormonal şi de momentul instalării acestuia.

Astfel, daca hipogonadismul apare înainte de pubertate tabloul clinic va cuprinde:

  1. Absenţa sau aparitia parţială a pilozitaţii de tip masculin: faţa, piept, abdomen;
  2. Absenţa saltului de crestere pubertal, „compensată” de faptul ca pacientul va continua să crească si după depăşirea vârstei normale de creştere;
  3. Dezvoltarea deficientă a organelor genitale externe (scrot, penis);
  4. Menţinerea unui timbru vocal înalt, caracteristic copiilor şi femeilor, prin lipsa de maturizare a laringelui;
  5. Dezvoltarea incompletă a sistemului muscular;

Deficitul de testosteron la adult poate fi mai puţin evident. În general, caracteristicile dobândite la pubertate se menţin, chiar daca cu modificări. Vocea, de exemplu, nu va reveni subţire, iar pilozitatea dependentă de androgeni va persista, chiar daca viteza de creştere va fi mai mică.

Manifestarile la adult (ordonate ascendent in funcţie de severitatea hipogonadismului):

  1. Diminuarea libidoului;
  2. Diminuarea energiei generale;
  3. Acumularea excesivă de ţesut adipos, diminuarea ţesutului muscular;
  4. Stari depresive, tulburări de concentrare, astenie;
  5. Cresterea riscul de diabet zaharat;
  6. Bufeuri, disfuncţie erectilă;
  7. Infertilitate;